Din 15 noiembrie începe Postul Naşterii Domnului sau al Crăciunului. Postul de 40 de zile aminteşte de postul patriarhilor din Vechiul Testamenţ care aşteptau venirea lui Hristos. Este considerat a fi un post mai îngăduitor şi rânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioşi pentru bucuria sărbătorii Naşterii Mântuitorului. În aceste zile premergătoare Sărbătorii Naşterii Domnului, creştinii nu au doar obligaţia de a se abţine de la mâncăruri „de dulce“, ci şi aceea de a face fapte bune şi a se ruga pentru a găsi împăcarea cu sine, pentru a ierta şi a fi iertat, pentru a reînvăţa iubirea de aproapele tău. Tradiţia îndeamnă ca azi, la Lăsatul Secului, creştinii să petreacă în familie.

Obiceiuri de Lăsatul Secului

pe 14 noiembrie, la masa de Lăsata Secului se strâng rudele apropiate sau prietenii şi se desfată cu bucate gustoase: ciorbă, fripturi, plăcinte şi vin. Lăsatul Secului se ţine ca apărare de boli, lovituri sau protejarea holdelor de grindină. De Lăsatul Secului se fac şi ultimile nunţi pănă la sărbătorile de iarnă, pentru că de luni, 15 noiembrie, începe Postul Crăciunului.

Un post cu multe dezlegări la peşte

Postul este o rânduială a Bisericii, fiind fundamentat pe texte scripturistice şi patristice. El constă în înfrânarea totală sau parţială de la anumite alimente şi ispite fizice. O dovadă în acest sens o constituie şi faptul că postul se regăseşte în toate religiile lumii. Unul dintre cele mai importante de peste an este Postul Crăciunului.

Are 40 de zile şi durează de la 15 noiembrie până la 24 decembrie. Semnificaţia Postului Naşterii Domnului are rădăcini în Vechiul Testament, patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David, petrecând timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, cereau iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.

Prin durata sa, Postul Naşterii Domnului ne aminteşte de cele 40 de zile de nevoinţă ale lui Moise de pe Muntele Sinai, înainte de a primi cele zece porunci scrise pe lespezile de piatră. Asemenea şi creştinii, postind 40 de zile, îşi curăţesc sufletele şi trupurile pentru a-l primi pe Dumnezeu-Cuvântul, Iisus Hristos.

Din punct de vedere al bucatelor, este un post cu multe dezlegări la peşte. Astfel, se mănâncă peşte şi preparate din peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, cuprinse între 21 noiembrie şi 15 decembrie inclusiv, dar şi de şi alte sărbători, începând cu 21 noiembrie, sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului. Aşa că e dezlegare şi în 25 noiembrie şi 30 noiembrie (Sf. Apostol Andrei), 3 și 5 decembrie ,  în 12 decembrie, dar în 14 si 15.

De ce vorbim despre un post al bucuriei

În tradiţia populară, Postul Crăciunului este numit şi postul de fericire, pentru că prin el se anunţă Naşterea Mântuitorului. Este perioada unui ascetism vesel. Prefaţând momentul de maximă bucurie al Naşterii Domnului, zilele de post din noiembrie-decembrie sunt în contrast absolut cu cenuşiul de afară, cu frigul sau cu zilele prea scurte. Lectura unei duhovnicii vesele făcută acestei perioade se traduce, printre altele, în permisiunea de a mânca peşte în duminici şi într-o serie de alte mici pogorăminte. Avem de-a face aşadar cu un mod de pregătire seren tocmai pentru că întruparea în istorie a lui Iisus Hristos este un eveniment care aşază între paranteze toate regulile, regulamentele, legile şi rigorile. Exuberanţa acestei minuni pune practic pe plan secund tot restul. Asemenea celuilalt praznic împărătesc, Învierea, Naşterea merită totul. De dragul Naşterii şi al Învierii Domnului încercăm să fim mai buni, să iertăm pe cei pe care îi duşmănim şi să cerem la rândul nostru iertare. Slujbele bisericeşti care se ţin în această perioadă au o puternică încărcătură profetică, anunţă practic împlinirea a ceea ce şiruri lungi de profeţi şi
drepţi au anunţat şi au sperat să se întâmple chiar în timpul vieţii lor.

Iertarea păcatelor

Este bine, spun sfinţii părinţi, ca măcar în fiecare post mare să ne spovedim şi să ne împărtăşim. Fiecare creştin trebuie să aibă un duhovnic, un preot înzestrat cu harul duhovniciei, care poate să lege şi să ne dezlege de păcate. Mărturisirea este taina care dăruieşte iertarea păcatelor celui care de bunăvoie şi le descoperă în faţa duhovnicului cu sinceritate. Spovedania ne ajută sufletul să se uşureze de povara pe care a avut-o până atunci. Dar spovedania trebuie să fie sinceră, clară, curată, completă, pentru ca păcatele noastre să fie iertate. Doar astfel putem spera la vindecare sufletească şi la iertare. Atunci când descoperă credinţa în Iisus Hristos, omul primeşte puterea nădejdii şi, practic, poate învinge orice boală. Se spune că prin post şi rugăciune se pot trata atât suferinţele fizice cât şi cele morale şi se elimină şi cauzele care le-au generat. Un studiu făcut într-o clinică americană arată că cei care credeau în puterea divină s-au vindecat mai repede decât cei care aveau o atitudine indiferentă faţă de Dumnezeu.

Ce mâncăm?

Înfometarea nu este post. A posti presupune să ai tot felul de bucate în casă, dar să renunţi la ele, parţial sau total, pentru o perioadă de timp, pentru a te regăsi spiritual. Sunt recomandate lichidele în timpul postirii, mai ales sucuri naturale şi ceaiuri.

Trebuie să avem grijă cum combinăm alimentele de post, astfel încât să fie asiguraţi toţi nutrienţii de bază. Excesul de alimente bogate în carbohidraţi poate afecta fierea, splina, stomacul, musculatura sau cavitatea bucală (stomatite, afte). Prea multe alimente amare pot tulbura aparatul respirator, intestinul gros, pielea şi părul, iar exesul de glucide pot provoca boli ale rinichilor, vezicii urinare sau ale sistemului osteo-articular.

Alimentele picante în exceş pot afecta ficatul, colecistul, ochii sau tendoanele, în vreme ce excesul de alimente sărate va ataca sistemul cardio-vascular şi intestinul subţire. Postul începe pe 15 noiembrie şi sfârşeşte pe în Ajun, pe 24 decembrie seara. În ultima zi, înaintea Crăciunului, mulţi creştini ajunează. Adică, ţin post negru, fără a mânca nimic toată ziua, iar seara, numai legume fierte, fără grăsime.

„Binele face puţin zgomot şi zgomotul puţin bine“

• Postul include şi o anumită atitudine lăuntrică. O vorbă de duh spune că „binele face puţin zgomot şi zgomotul puţin bine“. De aceea, în post este bine să vorbim mai puţin, să ne abţinem de la certuri, intrigi, bârfe, minciuni şi chiar rugăciunile să le spunem în gând şi în tăcere. Abţinerea de la mâncare este postul trupului, iar tăcerea este postul minţii, al sufletului. Călugării din mănăstiri spun că dintre toate canoanele postului, cele mai spectaculoase şi rapide efecte le are asupra sufletului tăcerea. În tăcere observăm cum mintea tinde să se liniştească. Concentrarea în faţa unei icoane are un efect terapeutic extraordinar.

„Să nu adormi în mânie şi ură“

• „Nu vă lăudaţi că ţineţi post!“ – este un îndemn al ieromonahului Laurenţiu Andreescu. Esenţa acestei perioade este de fapt spiritul. „Acum trebuie să te retragi în tine şi seara, înainte de culcare, să încerci să nu adormi în mânie şi ură”, ne sfătuieşte călugărul. Rugăciunea trebuie să însoţească postul alimentar, „pentru liniştea casei, a familiei, pentru morţi şi pentru duşmani. Degeaba ţii post dacă nu ai linişte în casă şi nu trăieşti în linişte cu cei din jur“ ne aminteşte părintele.